marți, 7 iunie 2011

Unde (sa) mai iesim: playground review

Se pare ca omul se invata repede cu binele si incepe sa vrea mai mult in scurt timp. Cand stateam in Baneasa aveam un singur amarat de parc cat de cat accesibil (la vreo 4 statii de casa) si nu ma gandeam sa comentez si sa stramb din nas la calitatea "echipamentelor" de la locul de joaca, la aspectele  legate de siguranta etc Acum, cand locuim intre parcuri, am inceput sa am mari probleme cu alegerea locului in care il  duc pe Vladut la joaca.

O sa fac o lista cu locurile unde mergem, cu plusuri si (mai ales) minusuri, ca o carcotasa adevarata ce sunt:
1. Cismigiu- am tot vorbit de el de cateva zile. A fost in top de 2 ori, o data asta toamna cand am descoperit locul de joaca de la foisor- pana cand au inceput sa-l descopere toti elevii de liceu carora li s-a parut cool, apoi recent, celalalt loc de joaca dinspre lacul cu ratuste, pana sambata cand n-am putut depasi "pragul psihologiic" al acceptarii urinei straine pe mainile/talpile lui fiu-miu. Dar s-o iau pe rand:
a) locul de joaca de la foisor: Imi place  pt ca e acoperit cu cauciuc, in care nu se poate ingropa pipi (da, am o problema, recunosc) si pentru ca are multe leagane (da, lenesa din mine prefera sa dea copilul in leagan decat sa alerge cu el pe tobogane si alte dracii). Nu-mi place ca e "populat" de tot felul de bezmetici care depasesc bine varsta pentru care sunt proiectate jucariile, dar nu-s suficient de maturi ca sa nu calce in picioare copiii de 1 an jumate care le ies in cale, ca se fura (da, mi-a disparut inclusiv biberonul AngelStone de 4 lei jumate) si trebuie sa fiu vesnic atenta la carucuior, deci scap copilul din vedere.
b) locul de joaca de la ratuste: Imi place: In primul rand ca e imprejmuit, deci imi pot permite luxul de a clipi fara sa-mi fie teama ca-mi pierd copilul. Ca are nisip, ceea ce intr-o lume ideala e o calitate din punctul meu de vedere - cum sunt mult mai ingrozita de lovituri la cap decat de murdarie, un strat de 10 cm de nisip e preferabil unui cm de neopren, dpdv al atenuarii socului. Adica aici stau linistita ca poate cadea cat are el chef. Sau ma rog, stateam...
Nu-mi place lipsa igienei sau calitatea oamenilor, cum vreti s-o luati. Desi am fost acuzata ca exagerez, faptul ca am vazut copii urinand sub "indrumarea" parintilor in nisipul in care fiu-miu se joaca a fost un motiv suficient sa nu mai calc pe acolo. Pacat, chiar ne placea amandurora acolo...
(Da, stiu ca e posibil sa se intample in toate parcurile chestia asta dar stiti cum e ... ca la restaurante. Nu vedem bucataria la niciunul, dar le evitam pe cele la care vezi gandacii alergand pe mese).

2. Gradina Icoanei - Imi place ca e cel mai aproape de casa, ajungem acolo in 10 minute cu tot cu cumparat banane pe drum. E relativ curat si relativ civilizat - dar nu exceleaza.
Nu-mi place ca are putine "dotari" pentru copii mici - practic un singur leagan "chilot" rupt si legat cu sarma si un calut cu arc. In rest, doar chestii cu care Vladut nu se poate juca. Mergem acolo mai mult pentru nisip, cu lopatelele...

3. Parcul Ioanid (din cand in cand "Ion Voicu") A fost preferatul intr-o etapa anterioara. Adica de cand avea Vlad 1 an si 2 luni si ne-am mutat in oras, pana cand s-a plictisit de locul de joaca si a inceput sa descopere tricicletele si bicicletele altor copii si sa urle dupa ele.
Imi place ca e curat, oarecum izolat, lume ok (ma refer la copiii de varsta lui si parintii lor, sunt dferiti de multimea din alte parcuri, chiar si de Icoanei care e peste drum). Practic e o gasca relativ constanta de parinti... normali, ne stim intre noi, ne imprumutam jucariile, apa de baut etc. E placut. N-am intalnit "mamici de parc" standard acolo.
Nu-mi place ca are un mare lac in mijloc care nu poate fi evitat si, mai ales de cand Vladut a descoperit baile in piscina, e imposibil sa mai mergem acolo: se duce glont spre lac. Locul de joaca e cam saracut si si-a pierdut interesul, cum spuneam mai sus.

4. Kiseleff - ramane "all time fav". Imi place ca e foarte curat, lumea e civilizata si "spalata", sunt destule locuri de joaca pentru toate varstele, e iarba curata pe care poti sa calci. All in all, imi place mult Kiseleff-ul.
Nu-mi place ca e destul de departe si nu ma prea incumet sa plec pe jos pana acolo si nici la metrou de una singura nu ma descurc - prea multe scari.
Paranteza: Da, sunt "ecologista", nu conduc masina. Ecologia e o gluma, nu conduc pentru ca nu-mi place si sunt un sofer execrabil, atat de prost merg incat nu am incredere sa-mi duc propriul copil. Si nici nu sunt sanse de perfectionare, pentru ca detest condusul.

5. Nichita Stanescu (parca asa se numeste) e parcul de pe Calea Victoriei, pe langa Cazino Victoria.
Imi place pentru ca are un loc de joaca atat de safe incat pot sta pe banca la barfe, nu trebuie sa-mi bat capul ca fuge, se raneste etc. E practic bagat intr-o "groapa" cu o singura rampa de urcare, are jucarii sigure si un teren de sport cu cauciuc.
Nu-mi place ca e prea "saracut" si copilul se plictiseste repede, si e destul de departe (parca nu se justifica efortul de a merge pana acolo...

Cam astea sunt parcurile in care mergem in mod regulat. Am mai ajus intamplator si prin altele, dar numai o data sau de 2 ori. Unde sa ne mai ducem, la o distanta "de mers pe jos" fata de Piata Universitatii? Sau macar cu ITB-ul direct, ca in ala se urca mai usor... Astept sugestii, poate am ratat "The Playground" si nu stim...

6 comentarii:

  1. Pot sa scriu un comentariu in care sa scriu ca n-am ce sa comentez pentru ca-s fix pe langa subiect?
    Hm, se pare ca pot.

    RăspundețiȘtergere
  2. :)) da, poti, desigur...
    Stiu ca si mie chestia cu locurile de joaca mi se parea "din alta lume" inainte de a naste, la altele imi mai dadeam cu parerea (de exemplu haine, obiecte, mancare etc) dar la asta habar nu aveam...

    RăspundețiȘtergere
  3. Mai sunt si altele. dar in Cismigiu eu nu mai merg niciodata. ultima oara ne-am ciocnit de toti vizitatorii. pe banca erau numai aurolaci, la leagane si jocuri de copii ultima oara, chiar a fost ultima, era o tigancusa plina de bube pe maini. e prea accesibil pt toate specimenele de genul asta.
    S

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, sunt si... conlocuitori multi, veniti cu puradeii, care mananca seminte si scuipa pe jos etc. La fel mi se pare si Herastraul, amandoua se umplu de tot felul de lume seara si in weekend, sunt cele mai cunoscute si sunt locuri de "going out" sa-ti plimbi bluza de lycra cu sclipici si puradelul...
    Mie Cismigiul mi-era aproape, fac 15 minute de mers lejer dar, cum ziceam, mai bine nu...

    RăspundețiȘtergere
  5. Ma socheaza ce citesc la tine pe blog, chiar asa de tembeli si prost crescuti sunt parintii in ziua de azi? Adica na, la o adica n-am nimic impotriva proastei cresteri, sa fie la ei acasa. Dar nu mi se pare catusi de putin normal trespassing-ul pe domeniul altor parinti...brr

    Eu (stii tu) :-D Te pup

    RăspundețiȘtergere
  6. Ioanaaaa, ce bine-mi pare ca te "vad"! :*

    Da, din pacate traim intr-o lume tembela cu parinti pe masura (care educa generatiile viitoare). Bine, se mai intampla si lucruri bune, exista si oameni ok in jurul nostru, promit ca voi scrie si despre ei in scurt timp.

    RăspundețiȘtergere